luni, 1 aprilie 2013

Silence...

Este adevărat că e bine să tăcem uneori, că prin tăcere dăm totuși un răspuns. Dar sunt și momente când simțim nevoia să ni se răspundă, să ni se vorbească chiar și foarte puțin. Contează mult.
Câteodată mă întreb, dacă am curajul să fac sau, mai bine zis, să spun ceea ce trebuie atunci când contează cel mai mult. Și de multe ori răspunsul meu este tăcerea. Acea tăcere pe care o alegi când pur și simplu nu ai cuvinte, nu ai ce să rostești sau poate nu ai cui să rostești...
Se spune că un om tăcut pare mai puternic decât unul care vorbește întruna. Oamenii nu sunt mereu pro tăcere. Ei așteaptă cuvinte, gesturi... Atunci când taci lumea interpretează în multe feluri: ori minți, ori ascunzi ceva sau ai secrete, sau ai alte motive pe care numai tu le știi... Și oricât ai ține în tine, uneori îți reușește, alteori nu. Simți nevoia în anumite momente să vorbești, să ceri un sfat, să te descarci.
Când încerci să minți prin tăcere, poate nu îți iese mereu... te poți da singur de gol. Iar când vine vorba de secrete atunci chiar e bine să îți ții gura, mai ales că ai făcut o promisiune, mai ales că secretele sunt unul din motivele care leagă prietenii strânse.

E bine să taci, e bine să nu taci. Cert este că tăcerea e de aur atunci când nu ai gândit sau nu ai un răspuns bun. Eu, de exemplu, prefer să tac în anumite situații, pentru că astfel evit să spun vreo prostie sau ceva care mă poate face să regret mai târziu.

Și dacă tot vorbesc despre tăcere, vă las să ascultați melodia de mai jos.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

 

Blue Jasmine Template by Totul despre Blogger