La orice pas văd oameni săraci, oameni cărora li s-a pierdut sclipirea din ochi și zâmbetul de pe buze, oameni ai străzii, care poate încă mai au speranțe...spre o viață mai bună.
Părinții mei mereu îmi spuneau ai grijă cu lucrurile tale, alții nu au nimic din ce ai tu, nu au ce mânca...
Și m-au făcut să mă gândesc: Oare cum ar fi fost dacă eram în locul lor?...
2 comentarii:
sfasietor sentiment...
stiu...
Trimiteți un comentariu